Graficul de mai jos estimează contribuția fiecărui aliment la GES, cu carne de vită, miel și produse lactate în frunte. În funcție de cum și unde este produsă mâncarea, impactul acesteia variază. Dietele vegane tind să aibă cea mai mică amprentă de GES pe cap de locuitor din 97% dintre cele 140 de țări incluse în acest studiu de către Centrul Johns Hopkins pentru un viitor locuibil. Pentru un rezident din SUA, de exemplu, chiar și creșterea substanțială a cantității de alimente vegetale consumate pentru a înlocui nutrienții de origine animală ar lăsa emisii considerabil mai mici decât pentru o dietă omnivoră, datorită amprentei mai mici de GES pe kilocalorie a majorității alimentelor vegetale.

Potrivit aceluiași studiu, dacă întreaga lume ar adopta dieta țărilor bogate (bogată în calorii, bogate în carne și lactate), emisiile de GES ar crește cu 135%, iar consumul de apă ar crește cu 47%. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că întreaga populație trebuie să devină vegană. Adaptarea dietei trebuie să ia în considerare nu numai impactul asupra mediului, ci și locația, cultura, accesibilitatea, nutriția și preferințele personale. O dietă flexitariană, bazată în principal pe surse vegetale, poate include cantități modeste de produse de origine animală. Așa-numita „dietă a sănătății planetare” recomandă un consum maxim de 98 g de carne roșie (porc, vită sau miel), 203 g de pasăre și 196 g de pește pe săptămână. Există suficiente cercetări care să arate că consumul excesiv de carne roșie și carne procesată este, de asemenea, dăunător pentru organismul uman, așa că ar trebui să mâncăm cel puțin 125 g de fasole uscată, linte, mazăre și alte nuci sau leguminoase pe zi pentru a ne satisface nevoile de proteine. . Este esențial să consumăm mai multe fructe și legume, precum și cereale integrale și să menținem o dietă variată pentru a obține toți nutrienții de care avem nevoie.